Abraham Frencel: Rozdźěl mjez wersijomaj

Inhalt gelöscht Inhalt hinzugefügt
UP3~hsbwiki (diskusija | přinoški)
S kat.
Dundak (diskusija | přinoški)
zawod, kosmetika
Rjadka 1:
'''Abraham Frencel''' (tež: '''Brancel''') (*[[19. nowembra]] [[1656]] w [[Kózło|Kózłu]]; [[15. apryla]] [[1740]] w Schönauje pola Berzdorfa) bě serbski sorabist, [[rěčespyt]]nik a uniwersalny sledźer.
Wón narodźi so jako syn [[Michał Frencel|Michała Frencela]] 1656 w Kózłach. Wopytawši gymnazij w Budyšinje[[Budyšin]]je studowaše w lětach 1679-16821679–1682 we Wittenbergu[[Wittenberg]]u teologiju. Potom bě dwě lěće domjacy wučer w [[Lichań|Lichanju]]. 1684 nastupi farske městno w [[Huska|Husce]] a wot 1686 bě hač do swojeje smjerće 1740 farar w Šunowje pola Berzdorfa, kotryž ležeše tehdy hižo za hranicami [[dwurěčnosć|dwurěčneje]] [[Łužica|Łužicy]].
 
A. Frencel bě najpłódniši slědźer swojeje doby, přirunowaše serbšćinu z druhimi [[słowjanske rěče|słowjanskimi rěčemi]], ale tež z [[hebrejšćina|hebrejšćinu]]. Přeslědźowaše [[stawizny]], wěnowaše so [[etnografija|etnografiskim]], [[demografija|demografiskim]] a krajowědnym łužiskim temam. Wulki dźěl z jeho dźěłow pak zawosta w rukopisu.
 
== Twórby ==
-----
 
Frencelius, A., *''De originibus linguae sorabicae : Liber I, in quo vocabula Sorabica ea, quae materialiter & formaliter Ebraea sunt, exponuntur in usum cumprimis Patriae Lusatiae ...''. Budissinae: Andr. Richter, 1693.
===Literatura===
Frencelius, A., *''Marpe' lašon, hoc est, medicina linguae pro iis tantummodo, qui contra origines Sorabicas nuper disputarunt, composita''. Budissae: Andr. Richter, 1694.
Frencelius, A., ''De originibus linguae sorabicae : Liber I, in quo vocabula Sorabica ea, quae materialiter & formaliter Ebraea sunt, exponuntur in usum cumprimis Patriae
Frencelius, A., *''Lusatiae utriusque nomenclator''. W: Hoffmann, Christ. Godofr., 2 Scriptores rerum Lusaticarum. 1719, str. 23-63.
Lusatiae ...''. Budissinae: Andr. Richter, 1693.
 
=== Literatura= ==
Frencelius, A., ''Marpe' lašon, hoc est, medicina linguae pro iis tantummodo, qui contra origines Sorabicas nuper disputarunt, composita''. Budissae: Andr. Richter, 1694.
 
Frinta,*Antonín A.,Frinta: ''O počátcích filologie a slavistiky u Lužických Srbů''. W: Slavia 26(1957)4. str. 578-585.
Frencelius, A., ''Lusatiae utriusque nomenclator''. W: Hoffmann, Christ. Godofr., 2 Scriptores rerum Lusaticarum. 1719, str. 23-63.
Jenč,*Rudolf R.,Jenč: ''Po slědach Abrahama Frencla''. W: [[Rozhlad]] 5(1955)9. str. 273-282.
Muka,*Arnošt A.,Muka: ''Frenceliana'' [Abraham Frenzel ] 1-8. W: [[Časopis Maćicy Serbskeje|ČMS]] 33(1880), str. 36-44; (1881) str. 69-78; 117-121; (1882) str. 22-52; (1890) str. 97-111.
*Jan Petr, J., : ''Zdroje díla Abrahama Frencla''. W: Slavia 55(1986)3. str. 247-258.
Petr,*Jan J.,Petr: ''Abraham Frencel'' (Žiwjenjopisy). Budyšin: LND, 1989.
*Stanisław Stachowski, S.,: ''Język górnołużycki w "De originibus linguae sorabicae" Abrahama Frencla (1693–1696)''. Wrocław/Warszawa/Kraków: Ossolineum, 1967.
Stachowski,*Stanisław S.,Stachowski: ''Słownik górnołużycki Abrahama Frencla (1693|16961693–1696)'' (= Monografie Slawistyczne; 40). Wrocław/Warszawa/Kraków: Ossolineum, 1978.
 
[[Kategorija:WosobinySerb|Frencel, Abraham]]
Frinta, A., ''O počátcích filologie a slavistiky u Lužických Srbů''. W: Slavia 26(1957)4. str. 578-585.
[[Kategorija:Rodź. 1656|Frencel, Abraham]]
 
[[Kategorija:Zemr. 1740|Frencel, Abraham]]
Jenč, R., ''Po slědach Abrahama Frencla''. W: [[Rozhlad]] 5(1955)9. str. 273-282.
 
Muka, A., ''Frenceliana'' [Abraham Frenzel ] 1-8. W: [[Časopis Maćicy Serbskeje|ČMS]] 33(1880), str. 36-44; (1881) str. 69-78; 117-121; (1882) str. 22-52; (1890) str. 97-111.
 
Petr, J., ''Zdroje díla Abrahama Frencla''. W: Slavia 55(1986)3. str. 247-258.
 
Petr, J., ''Abraham Frencel'' (Žiwjenjopisy). Budyšin: LND, 1989.
 
Stachowski, S., ''Język górnołużycki w "De originibus linguae sorabicae" Abrahama Frencla
(1693|1696)''. Wrocław/Warszawa/Kraków: Ossolineum, 1967.
 
Stachowski, S., ''Słownik górnołużycki Abrahama Frencla (1693|1696)'' (= Monografie Slawistyczne; 40). Wrocław/Warszawa/Kraków: Ossolineum, 1978.
 
[[Kategorija:Wosobiny]]
 
[[de:Abraham Frenzel]]
Z Wikipedije, swobodneje encyklopedije